Un nou val de nemulțumiri ia amploare în universitățile din SUA, unde tot mai mulți profesori folosesc ChatGPT în activitatea didactică, în timp ce studenții au interdicție clară de a apela la AI.
Cazul Elei Stapleton, studentă la Northeastern University, a devenit viral după ce aceasta a descoperit că profesorul său de business folosea ChatGPT pentru a-și pregăti cursurile. Ironia situației? Același cadru didactic le interzicea studenților utilizarea inteligenței artificiale în proiecte.
Tânăra a recunoscut AI-ul din greșeli evidente, imagini distorsionate și chiar un link care făcea trimitere directă la o interogare pe ChatGPT.
Stapleton a cerut oficial restituirea taxei de școlarizare de 8.000 de dolari, considerând că nu a primit o educație autentică. Răspunsul universității a venit însă abia la absolvirea ei: solicitarea i-a fost respinsă.
Între timp, dezbaterea s-a extins la nivel național. Unii profesori, precum Paul Shovlin de la Ohio University, susțin că folosirea AI nu ar trebui demonizată, atâta timp cât este făcută transparent și cu discernământ.
Totuși, o cercetare recentă realizată de Duke University arată că folosirea inteligenței artificiale la locul de muncă este privită cu suspiciune. Participanții au declarat că se simt judecați atunci când apelează la astfel de instrumente.
Profesorul Rick Arrowood, implicat direct în scandalul de la Northeastern, a recunoscut că a folosit ChatGPT, Perplexity AI și alte unelte pentru a „împrospăta” prezentările de curs, dar regretă că nu a verificat cu mai multă atenție rezultatele.
„Privind în urmă, ar fi trebuit să fiu mai atent. Am învățat din această experiență și cred că trebuie să fim mai transparenți în fața studenților”, a declarat acesta pentru New York Times.
Incidentul readuce în prim-plan întrebarea: e moral ca un profesor să folosească AI, dar să le interzică studenților același lucru? Iar dacă da, unde se trasează limita dintre inovație și dublu standard?
