Crăciunul este una dintre cele mai importante sărbători creștine, însă nu este celebrat în aceeași zi de toți credincioșii. În timp ce mulți creștini ortodocși din România, Bulgaria și Grecia sărbătoresc Crăciunul pe 25 decembrie de peste o sută de ani, alte milioane de creștini ortodocși din alte regiuni îl prăznuiesc la începutul lunii ianuarie. Iată cele mai importante și populare tradiții și obiceiuri de Crăciun.
La fel ca în cazul Crăciunului celebrat pe 25 decembrie, pregătirile pentru Crăciunul pe rit vechi încep cu postul, care durează 40 de zile și se încheie pe 6 ianuarie. În această perioadă, credincioșii urmează o dietă strictă, evitând carnea, lactatele și alte produse de origine animală, transmite libertatea. Conform tradiției, în Ajunul Crăciunului pe rit vechi se pun pe masă douăsprezece feluri de mâncare, câte unul pentru fiecare dintre cei doisprezece apostoli. Printre preparatele cele mai apreciate se numără grâul fiert cu nucă, compotul de prune afumate și sarmalele de post cu hribi. De asemenea, există obiceiul de a pune sub fața de masă bani și fân, ca simbol al bunăstării în casă. Aceste obiecte sunt scoase de sub fața de masă doar de Bobotează, pe stil vechi, pe 19 ianuarie. În multe localități se organizează târguri și festivaluri unde se pot cumpăra produse tradiționale, mâncăruri specifice și cadouri, iar întreaga comunitate respectă vechi tradiții. Pe 7 ianuarie, când se celebrează Crăciunul pe stil vechi, oamenii respectă multe dintre obiceiurile practicate și de cei care sărbătoresc Nașterea Domnului pe 25 decembrie. Obiceiuri în Ajunul Crăciunului pe rit vechi În Ajunul Crăciunului pe rit vechi, la sârbi se menține tradiția aprinderii banjak-ului în curtea bisericii, un obicei care presupune tăierea unor crengi de stejar care sunt aprinse seara, potrivit Folclor-Românesc.ro. Se spune că acest ritual curăță păcatele și că focul aduce noroc, bunăstare și fericire. Tot în noaptea de Ajun, copiii se îmbracă în costume populare și colindă din casă în casă, vestind Nașterea Pruncului Sfânt. La miezul nopții, credincioșii merg la biserică pentru slujba denumită snocne. După slujbă, se colindă și se cântă inclusiv cea mai veche și mai lungă colindă, alcătuită din 17 strofe. După colindat, familiile se reunesc pentru „Cina Sfântă”, care este luată după ce răsare prima stea, care semnifică steaua care i-a călăuzit pe cei trei magi spre locul nașterii lui Iisus Hristos. În dimineața Crăciunului pe rit vechi, conform unei tradiții vechi, astăzi aproape dispărută, o femeie din gospodărie aduce o găleată plină cu apă de la o fântână, un lac sau de la o apă curgătoare. Pe drum, ea culege ramuri de salcie și busuioc pe care le pune în apă, iar membrii familiei se spală pe față și beau puțin din această apă, pentru sănătate și noroc.
