Reacțiile Valeriei Lungu de la Asia Express 2026 au atras atenția publicului: plâns, voce ridicată, protest, iritare și momente în care pare că emoția devine mai puternică decât capacitatea de a se autocontrola
„Pentru spectator, asemenea secvențe pot părea exagerate. Din perspectiva psihologiei, însă, ele pot fi analizate printr-o serie de mecanisme care apar atunci când nivelul de stres depășește temporar capacitatea unei persoane de reglare emoțională. Este importantă o precizare: comportamentul observat într-un reality-show nu permite stabilirea unei traume sau a unui diagnostic psihologic. Putem vorbi despre mecanisme psihologice posibile, nu despre o evaluare clinică a Valeriei Lungu”, a spus pentru Libertatea psihologul Cristina Sevrani.
Potrivit expertei, Asia Express este un context cu o încărcătură psihologică foarte mare: oboseală, presiunea timpului, efort fizic, lipsa confortului, competiție, necunoscut, conflicte și miză emoțională. Iar în asemenea condiții, capacitatea de autoreglare poate scădea.
„În mod normal, între emoție și reacție avem un mic «spațiu de decizie»: mă enervez, mă opresc, mă gândesc, aleg ce fac. Sub stres intens, acest spațiu se poate micșora: mă enervez, reacționez! Este momentul în care răspunsul emoțional poate deveni mai rapid decât controlul cognitiv.
Una dintre reacțiile clasice ale organismului la amenințare este răspunsul de a lupta. Nu este vorba neapărat despre agresivitate fizică. Poate însemna să ridici vocea, să protestezi, să contrazici, să acuzi, să insiști, să nu poți renunța la argument sau să simți nevoia de a recâștiga imediat controlul asupra situației.
La o persoană cu un temperament mai intens, acest răspuns poate fi foarte vizibil. Valerie Lungu însăși s-a descris public drept «o fire destul de vulcanică». Asta poate fi relevant pentru înțelegerea stilului ei de reacție, dar nu reprezintă, evident, o explicație completă”, a mai spus Cristina Sevrani pentru Libertatea.
Într-o stare de activare crescută, o observație neutră poate fi interpretată ca fiind mai critică sau mai amenințătoare decât ar fi într-un context calm. Nu înseamnă că persoana «își imaginează lucruri», ci că starea emoțională influențează modul în care este procesată informația socială.
Și aici apare întrebarea despre traumă. Este foarte ușor să spunem: «Un om care reacționează atât de puternic sigur are o traumă»! Psihologic, aceasta ar fi însă o concluzie nejustificată. Traumele pot influența reglarea emoțională și pot face ca anumite situații să activeze reacții foarte puternice. Experiențe anterioare de respingere, critică, neputință, abandon sau pierdere a controlului pot contribui, la unele persoane, la o sensibilitate crescută în situații similare.
Dar nu orice reacție intensă este produsă de o traumă. În cazul Valeriei Lungu, pot exista multe variabile: temperament, oboseală, stres, presiunea competiției, relația cu partenerul, efortul fizic și particularitățile situației. Ea a vorbit public inclusiv despre dificultatea de a se baza complet pe partenerul său, Alex Gîlcă, în contextul problemelor fizice și al recuperării acestuia. Acest context poate fi un factor de presiune, fără să reprezinte o explicație clinică a comportamentului ei”, a mai afirmat Cristina Sevrani pentru Libertatea.
