Într-o mișcare bruscă, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a identificat-o pe deputata Olesea Stamate drept responsabilă pentru scandalul care zguduie societatea – eliberarea mai multor deținuți periculoși, inclusiv condamnați pe viață, din penitenciarele Moldovei. Într-o postare publicată azi pe rețelele sociale, fracțiunea acuză direct fosta șefă a Comisiei juridice de modificări legislative „manipulative” care ar fi permis eliberarea condiționată a unor infractori condamnați pentru crime grave.
Potrivit comunicatului PAS, modificările operate de Stamate în 2022 au creat breșe în legea amnistiei, facilitând comutarea pedepselor de la detenție pe viață la închisoare de 30 de ani – ceea ce a deschis ușa eliberării condiționate pentru unii deținuți. „Au fost eliminate cerințele legate de riscul de recidivă și a fost introdus conceptul de comutare, care a declanșat o veritabilă bombă legislativă”, susține partidul.
În urma acestor constatări, PAS a decis excluderea Olesei Stamate din partid și i-a cerut public să-și depună mandatul de deputat. Partidul afirmă că a votat acele legi „în baza încrederii” în expertiza colegei lor, dar că nu a anticipat efectele grave ale amendamentelor.
Într-o postare publicată încă de ieri, înainte ca PAS să iasă cu acuzații oficiale, aceasta a sugerat că scandalul este o diversiune electorală. Stamate afirmă că eliberările invocate nu au la bază legea amnistiei, ci decizii ale judecătorilor în baza Codului Penal, care din 2002 prevede posibilitatea eliberării condiționate a deținuților pe viață.
„Nu este vorba despre amnistie. Juriștii măcar să citească încheierile instanței. Se încearcă aruncarea vinei pe mine pentru a acoperi alte subiecte incomode din actualitatea politică”, a scris Stamate, precizând că tatăl ei a fost doar implicat într-un dosar respins, și că în final, alți avocați au obținut eliberările.
Între timp, avocați și experți în drept, precum Vadim Vieru de la Promo-Lex, au atras atenția că obligația de a permite revizuirea pedepselor pe viață vine din standardele europene. Totuși, amnistia nu este obligatorie, iar statul are libertatea de a decide asupra acestui instrument, cu condiția să protejeze victimele și să prevină recidiva.
Scandalul aruncă o lumină dură asupra fragilității legislative din justiția moldovenească, dar și asupra modului în care clasa politică încearcă să gestioneze percepția publică într-un an electoral. În Parlament, PAS promite acum modificări de urgență pentru a închide „portițele” legislative create anterior – chiar dacă ele au fost votate tot de actualii guvernanți.
