Mâncatul la morminte și ciocnitul paharelor deasupra lor sunt tradiții păgâne! Așa nu se pomenesc morții! O spune Petru Storoja, parohul bisericii Sântul Ierarh Nicolae, invitat la podcastul Aurei, „DEZminte„. Preotul atenționează că doar câteva alimente pot fi aduse și consumate în cimitir, iar pomenele nu se dau la rude și nici celor de la care ai primit în alți ani.
„La cimitir se aduc câteva lucruri: cozonac mirositor, care simbolizează trupul îmbălsămat al Mântuitorului, ouă roșii, agheasmă, tămâie, busuioc și flori vii. Flori vii, accentuez, nu flori din coroane care sunt artificiale. Ce înseamnă cimitir din limba greacă? Înseamnă dormitor. Cine mănâncă în dormitor friptură sau frigărui? Nimeni. Păi să păstrăm cimitirul ca un loc sfânt, ca un dormitor. Pentru că moartea este un somn lung, iar noaptea somnul este o moarte scurtă. De atâta, cimitirul seamă dormitor. Nici băutură nu se consumă!”
O altă meteahnă a moldovenilor este „schimbul” de pomeni. Petru Storoja spune că pentru a face într-adevăr o faptă milostivă, pomana trebuie oferită unui nevoiaș.
„Când faci pomana la cimitir în special căută văduve cu mulți copii, căută copilul abandonat, căută bolnavii, căută oamenii sărmani, nu căută ghiftuiții sau cei care sunt frumoși, rumeni și îmbrăcați bine.”
Preotul a venit și cu un îndemn de Blajini.
„Dați să cinstim răposații cu rugăciunii și cu multă amintire de bine, nu cu mâncare, băutură! Unii consumă șapte feluri de vin și două zile dorm pe morminte.”
