O femeie înlăcrimată care-și sărbătorește ziua de naștere cu cartofi fierți într-un ceaun afară, un tânăr care apare lângă o sculptură fascinantă, despre care se scrie că el a creat-o sau copii drăgălași, care trăiesc într-o sărăcie ludică și la ziua de naștere a cărora nimeni nu a venit. Sigur ați întâlnit cel puțin odată astfel de imagini pe Facebook în ultima perioadă. Fețele lor îndurerate, lacrimile, poveștile lor triste cerșesc like-uri, aprecierea paginii și desigur distribuirea imaginii, ca să sensibilizeze, a se citi manipuleze, și alți internauți.
Postările adună mii de aprecieri, comentarii de compasiune și de multe ori oameni gata să doneze bani pentru protagoniștii fotografiei, care în realitate nici măcar nu există, așa cum pozele lacrimogene sunt generate cu ajutorul Inteligenței Artificiale. V-ați întrebat: care-i scopul celor care dau drept adevărate pozele generale de inteligența artificială și care-i consecința like-ului oferit de noi? Expertul în securitate cibernetică și prorectorul Universității Tehnice, Dinu Țurcanu oferă explicații.
Potrivit lui, este vorba despre o formă de manipulare. Apelând la emoțiile umane de compasiune, unii inși cresc ca pe drojdie pagini de Facebook. „Puterea iubirii” este unul dintre ele. Într-un moment oportun lor, administratorii vor schimba rapid tematica paginii și în loc de bieții oameni talentați, buni la suflet, dar nenorociți, va apărea un altfel de conținut, deloc ecologic, susține expertul.
„Ulterior (în campanie electorală) modifici numele grupului întru susținerea unui sau altui candidat și automat ai și „susținători fideli” care comentează, distribuie, apreciază, dar și „votanți”. Cu regret, aceste tehnici de manipulare în ultima perioadă sunt utilizate la turații maxime – spre exemplu: după ce pe diverse rețele de socializare, o poză a unei doamne care la zi de naștere avea doar cartofi, și a fost utilizată inclusiv pentru colectare de fonduri – multora le-a fost milă că ziua de naştere se petrece cu cartofi fierți şi nu cu un “tort” – şi au donat (sume deloc mici…), acum deja o vedem pe altă poză „fotografiată sub alt unghi”, iar pe lângă ea distribuim masiv și comentăm cu urări de sănătate unei doamne care cică a împlinit 107 ani”, scrie Dinu Țurcanu pe pagina sa de Facebook.
Specialistul ne recomandă un instrument cu ajutorul căruia putem verifica veridicitatea oricărei imagine. Este vorba despre platforma https://wasitai.com/.
„Și totuși puțini sunt cei care utilizează instrumente de verificare pentru a confirma dacă această poză este reală sau e un fals. Încercați minim să treceți imaginea prin https://wasitai.com/ şi să vă convingeți dacă se merită să donați pentru “un tort” sau să distribuiți poze cu persoane care la 107 ani și-au copt prăjituri! Imaginile false generate cu ajutorul Inteligenței Artificiale au trecut în ultimul an la un alt nivel. Tehnologia din jurul lor s-a dezvoltat foarte mult și au devenit din ce în ce mai convingătoare. Acest tip de fraudă va lua amploare! Fiți informați şi protejați! Verificați orice informație în mediul on-line şi raportați mereu falsurile”
Iată un exemplu de analiză a uneia dintre cele mai răspândite imagini generate de AI:
Fotografiile generate de AI apar ca ciupercile după ploaie. Acestea par cât se poate de reale, dacă nu stai să le analizezi meticulos. Sporind atenția veți observa pe alocuri un deget în plus, detalii ireale, care vă vor spulbera imediat încrederea. Iată câteva exemple de imagini false, însoțite de aceleași povești.
